de Teodor Munteanu
Draga mea caruta,
Unde-ai disparut?
Sufletul tau insa
Nu, nu s-a pierdut.
Tu ramai in mintea
Noastra de copii,
Scartaind pe-alocuri
De la camp cum vii.
Draga mea caruta,
Tu sa nu ne certi
C-am ucis padurea
Cea cu cinci mistreti.
Ne-a fost frig ast' iarna
Si-am facut-o foc.
Iarta-ne caruta,
Cea fara noroc.
Postare prezentată
Teodor Munteanu-autorul cantecelului Ursuletii s-au trezit, buna dimineata
Am 2 canale pe Youtube: https://www.youtube.com/user/iasievents/videos https://www.youtube.com/user/amatoridekaraoke/videos Adresele mel...
-
Setul Kids Music cuprinde 13 albume . Trimiteti-mi adresa Dvs postala prin e-mail : teodormunteanu@gmail.com sau prin SMS la... -
de Teodor Munteanu Cu daruri multe vin la voi, Iubiţi copiii mei, Îmi sunteţi dragi cum bine ştiţi Chiar şi cei ştrengărei . Şti...
-
Propuneri de concursuri si momente artistice pentru spectacolele si serbarile care se sustin in scoli si gradinite Introducere : Serbarea...
Este o invitaţie adresată profunzimilor sufleteşti din fiecare. Căruţa, aleasă inspirat ca semnificat şi semnificant cu iz rustic patriarhal, se poate metamorfoza în cine ştie ce filigran care te poartă înapoi în timp spre copilărie. În cazul meu, imaginea unui porumbel beteag de o aripă pe care l-am ocrotit copil fiind în casa bunicilor, îmi fură şi acum o lacrimă... căci, desigur, nu căruţa, nu porumbelul în sine sunt importanţi, ci universul afectiv care circumscrie acea virtualitate care capătă consistenţă prin trăirile sufleteşti ale noastre. De aceea memoria afectivă (la care face apel poezia ta) este un omagiu pentru cei dragi care au fost în materialul dual al acestei lumi, iar acum sunt ...într-o stea. Şi de aceea poezia aceasta este valoroasă cu adevărat!
RăspundețiȘtergereEste o invitaţie adresată profunzimilor sufleteşti din fiecare. Căruţa, aleasă inspirat ca semnificat şi semnificant cu iz rustic patriarhal, se poate metamorfoza în cine ştie ce filigran care te poartă înapoi în timp spre copilărie. În cazul meu, imaginea unui porumbel beteag de o aripă pe care l-am ocrotit copil fiind în casa bunicilor, îmi fură şi acum o lacrimă... căci, desigur, nu căruţa, nu porumbelul în sine sunt importanţi, ci universul afectiv care circumscrie acea virtualitate care capătă consistenţă prin trăirile sufleteşti ale noastre. De aceea memoria afectivă (la care face apel poezia ta) este un omagiu pentru cei dragi care au fost în materialul dual al acestei lumi, iar acum sunt ...într-o stea. Şi de aceea poezia aceasta este valoroasă cu adevărat!
RăspundețiȘtergere