In tara unde sufletul ti-e gol

de Teodor Munteanu

In tara-n care sufletul ti-e gol
As vrea sa dorm nicicand sa ma mai scol
Mi-au inghetat si gandurile-n cap
In tara mea OM VIU e-un handicap .

Este ceva ce nu-ti doresti deloc
Fiindca te chinui ca un dobitoc
Ajungi sa nu mai vrei sa mai respiri
De-atatea biruri puse peste chin .

Ne intrebam retoric fara rost
De ce traim acum atat de prost
Cine-a fost Iuda care ne-a tradat .
Cine si ce a luat si nu a dat .

E o poveste trista de la noi
Cand i-am redus la stadiul de strigoi
Pe cei ce ne-au condus in comunism .
Nestiind ca atuncia noi traiam ca-n vis .

Acum blestemul este greu si surd
Poti sa vorbesti oricat , oricum esti mut .
Suntem cu totii-n lada de gunoi .
Caci tara noastra e doar plai cu boi .

Numai avem nimic , tot am vandut
A mai ramas sa ne-aruncam in Prut
Sa stingem neamul romanesc odat'
Sa nu mai fie viata un handicap .

Sunt obosit de viata , oameni buni ,
Nici nu mai stiu ce-am luat de la strabuni .
A fi roman acum e rusinos
Findca romanu'- o duce tare prost .

S-au inmuiat si gandurile-n cap
Sa fii om viu acum e-un handicap .
As vrea sa dorm nicicand sa ma mai scol
In tara unde sufletul ti-e gol .