Ne-ai spus că
viaţa n-are sens
Frumoasă Mădălină.
Că simplu este să
te ştergi
Când viaţa nu e
lină.
Tu te-ai
ascuns într-un mormânt
Zicând că-ţi
este silă.
Ne-ai arătat că poţi fi vânt
Când nu găseşti o rimă.
Nu te uităm dar nici iertăm
Căci nu ai făcut bine.
Ni-e sufletul răpus
de dor.
Prea crudă-ai
fost cu tine.
Noi ştim că nu-i
uşor deloc
Să ţii uşa
deschisă.
Dar când eşti talentată foc
Nu pleci fără de viză.
Căci viza de-a urca la cer
Este un lucru sacru.
Vrem să rămână un
mister
Când ne va bate ceasu’.
Ca un copil mai
zgăibărat
Tu ai făcut o
poznă.
Dar nu-i o
glumă ca să pleci
Când viaţa nu e roză.
În loc să-ţi spunem “La mulţi ani”
Frumoasă Mădălină
Suntem nişte
copii orfani
Bătuţi fără vreo
vina.
Teodor Munteanu
14 iulie 2013.
