Buna ziua. Ma numesc Teodor Munteanu si sunt cantautor de muzica pt copii. Cant dar si compun muzica pt copii. Cel mai cunoscut cantec compus de mine este Ursuletii s-au trezit, buna dimineata, care are deja vreo 15 milioane de vizualizari pe youtube. De 17 ani fac spectacole muzicale pt copii in scoli si gradinite. Daca doriti un spectacol muzical (chiar si pe perioada verii) ma puteti contacta la tel.0742770244.
  • oferta 2017
    Setul Kids-music 13 cd-uri) -pt uz didactic (contine si negativele pieselor)
    Setul Dor Music -cantece pt copii(pozitive si negative) -10 volume
    Cantece de-ale mele pe Youtube
    Grupuri infiintate de mine de-a lungul anilor

    duminică, 13 ianuarie 2013

    Nocturna

    vineri, 11 ianuarie 2013

    Nu mai sunt pe lunca flori


    Cantec
    versuri :Stefan Octavian Iosif,
    muzica : Teodor Munteanu






    Nu mai sunt pe luncă flori


    Văile-s deşarte,-


    Ţipă cîrduri de cocori


    Pribegind departe!...
     




    Şi văzduhul s-a-nnorat


    Ninge sus la munte-


    Trec pe vale la iernat,


    Turmele mărunte...
     




    Plîng tilingi, tălăngi răspund,


    Soarele apune,-


    Glas de bucium sună-n fund


    Ca o rugăciune...

    miercuri, 9 ianuarie 2013

    Sunt tanar doamna

    Iubirea si internetul



    Traim  intr-o lume a tehnologiei. Oamenii pot asculta slujba de duminica la radio sau chiar sa o vada la televizor. Atunci la ce sa mai mergi la biserica? Femeia reala aproape  ca e una virtuala pt ca se comunica cu ea mai mult tehnologic decat direct. Ne afisam imediat la status  ca suntem intr-o “relationship” imediat dupa ce cu 3 zile in urma ieseam dintr-o alta relatie revenind la statusul “single”. I think something is wrong.
     S-o fi modernizat lumea noastra dar nu cred ca si sufletul uman. El va ramane romantic, iubitor de frumos si greu indragostibil. Nu poti pretinde ca daca treci cu viteza lumini printr-o relatie ai si iubit acea persoana. Iubirea e rara. Nu cred ca poti iubi mai mult de 3 ori intr-o viata. Unii spun ca doar o data. Esti ca un vanator care are 3 sau poate un singur cartus in cartusiera. Cum il folosesti? Ai grija!
     Daca vrei o aventura sau pur si simplu te-ai plictisit sa fii singur si vrei pe cineva atunci nu te afisa in public cu acea persoana.Cu atat mai putin pe net. Aventurile sunt secrete Chiar daca esti necasatorit. Nu exagera cu aventurile pt ca s-ar putea sa nu mai poti iubi pe nimeni mai apoi. Superficialul iti va fi o obisnuinta si un mod de viata.
    Nu cauta iubirea pe net ci in viata reala. E obligatoriu. Netul e o sursa de informatii nu de iubiri. Fii mai clasic !

    marți, 8 ianuarie 2013

    Suflet greu



    Suflet greu
    muzica : Teodor Munteanu
    versuri : Bucur Nicusor Macin si Teodor Munteanu

    Am un suflet greu, incarcat
    Viata mea e o trista carte
    Nu mai rad sunt un copil uitat
    De parintii ce-au plecat departe

    Sunt crescuta doar de bunici
    Si oftez din zori  pana'n seara
    La scoala  am doar note mici
    Caci parintii-mi sunt plecati din tara

    Unde esti tu draga mama
    In ce colt de lume ai plecat
    Unde esti tu draga tata
    Lacrimile nu mi s'au uscat

    Am sperat macar de Craciun
    Sa fim toti ca si altadata
    Poa te ca v-ati ratacit pe drum
    Iar eu plang si va astept la poarta.

    Noaptea  cand ma culc va visez
    Cum stateam candva toti la masa
    Tare-as vrea sa nu ma trezesc
    Caci in zori sunteti plecati de-acasa.

    Unde esti tu draga mama
    In ce colt de lume ai plecat
    Unde esti tu draga tata
    Lacrimile nu mi s'au uscat

    duminică, 6 ianuarie 2013

    Te duci





    Pot spune ca azi am mai compus o piesa pe versurile lui Eminescu.Am descoperit ca aceste versuri merg perfect pe muzica asta Mihai Eminescu Te duci...

    Te duci şi ani de suferinţă
    N-or să te vază ochi-mi trişti,
    Înamoraţi de-a ta fiinţă,
    De cum zâmbeşti, de cum te mişti.

    Şi nu e blând ca o poveste
    Amorul meu cel dureros,
    Un demon sufletul tău este
    Cu chip de marmură frumos.

    În faţă farmecul palorii
    Şi ochi ce scânteie de vii,
    Sunt umezi înfiorătorii
    De linguşiri, de viclenii.

    Când mă atingi, eu mă cutremur,
    Tresar la pasul tău când treci,
    De-al genei tale gingaş tremur,
    Atârnă viaţa mea de veci.

    Te duci şi rău n-o să-mi mai pară
    De-acum de ziua cea de ieri,
    Că nu am fost victimă iară
    Neînduratelor dureri.

    C-auzu-mi n-o să-l mai întuneci
    Cu-a gurii dulci suflări fierbinţi,
    Pe frunte-mi mâna n-o s-o luneci
    Ca să mă faci să-mi ies din minţi.

    Puteam numiri defăimătoare
    În gândul meu să-ţi iscodesc,
    Şi te uram cu-nverşunare,
    Te blestemam, căci te iubesc.

    De-acum nici asta nu-mi rămâne
    Şi n-o să am ce blestema,
    Ca azi va fi ziua de mâine,
    Ca mâini toţi anii s-or urma -

    O toamnă care întârzie
    Pe-un istovit şi trist izvor;
    Deasupra-i frunzele pustie -
    A mele visuri care mor.

    Viaţa-mi pare-o nebunie
    Sfârşită făr-a fi-nceput,
    În toată neagra vecinicie
    O clipă-n braţe te-am ţinut.

    De-atunci pornind a lui aripe
    S-a dus pe veci norocul meu -
    Redă-mi comoara unei clipe
    Cu ani de părere de rău

    sâmbătă, 5 ianuarie 2013

    Suflet de artist

    de Florin Fînaru

    Românitatea astăzi în suflet lacrimi creşte,
    Eroii ei iluştri de veste dau în cer,
    Nicolaescu Sergiu spre ei acum păşeşte
    În urma lui pământul a-ncremenit în ger.

    Aud în depărtare topind într-o mulţime
    O lacrimă curată un tinerel bălai,
    Un pistruiat de aur nepotrivit în rime
    Cu spiritele vremii iluzii pentru rai.

    Şi totuşi pata oarbă, ideea comunistă
    Nu i-a atins esenţa, căci el, nevoalat,
    A zugrăvit în cadre cu inima artistă
    Esenţe umaniste: femeie şi bărbat.

    Esenţe în mişcare, esenţe-n devenire
    Între lumini şi umbre, proiecte către cer,
    Pocale ale artei urcând spre nemurire
    Şi pâinea lor şi vinul şi chipul efemer.

    Îţi mulţumim, maestre, că ne-ai hrănit cu artă,
    Peliculele tale au suflet românesc,
    Istoria luminii şi-a umbrelor mai poartă
    Eternele mistere din tot ce-i omenesc.

    Istoria de veacuri, poema cea română
    Idei şi sentimente mereu ţi-a inspirat,
    Iar tu trudit-ai aspru ca toate să rămână
    Să-nveţe tot românul ce trebuie-nvăţat!

    Tu pe ecranul lumii ne-ai proiectat, maestre,
    Şi ştim deplin şi sigur: Nu suntem mai prejos!
    Să-ţi fie lină viaţa în lumile celeste
    Cu neamul din vechime şi cu Iisus Hristos!

                                           04 ian. 2013

    vineri, 4 ianuarie 2013

    Câinii latră, caravana trece



     de Teodor Munteanu

    Suntem o naţiune de oameni fără cuget
    Dacă atâta ură purtăm în noi deşart.
    Când viaţa e amară şi pâinea foarte rară
    Noi celui ce munceşte-i găsim bube în cap.

    Cum poţi să spui că-i acră aceasta poamă dulce
    Când ştii atât de bine că nu-i adevărat.
    A fost o valoare acest regizor care
    Şi-a luat la revedere de pe picior înalt.

    În viaţa noastră stearpa el ne-a udat ogorul.
    A fost tractorul care a tras în urma sa
    Atât amar de vise, atât amar de oameni.
    A fost si va rămâne o mare, mare stea.

    El s-a-nsurat cu ţara şi i-a purtat credinţă.
    Nu a ştiut ce-i aia să dormi într-un pat cald.
    A fost mereu un zbucium căci a avut în suflet
    Iubirea pentru oameni şi ura pentru fad.

    Copiii noştri poate vor şti s-aprecieze
    Frumosul care zace-n tolba-i cu poveşti.
    O lume mai frumoasă, o lume mai curată
    Noi îţi dorim Maestre în rai să întâlneşti.