Buna ziua. Ma numesc Teodor Munteanu si sunt cantautor de muzica pt copii. Cant dar si compun muzica pt copii. Cel mai cunoscut cantec compus de mine este Ursuletii s-au trezit, buna dimineata, care are deja vreo 15 milioane de vizualizari pe youtube. De 17 ani fac spectacole muzicale pt copii in scoli si gradinite. Daca doriti un spectacol muzical (chiar si pe perioada verii) ma puteti contacta la tel.0742770244.
  • oferta 2017
    Setul Kids-music 13 cd-uri) -pt uz didactic (contine si negativele pieselor)
    Setul Dor Music -cantece pt copii(pozitive si negative) -10 volume
    Cantece de-ale mele pe Youtube
    Grupuri infiintate de mine de-a lungul anilor

    duminică, 30 ianuarie 2011

    Pădurea de Florin Fînaru

    Pădurea

    de Florin Fînaru

    Pădurea e templul pământului mamă
    Şi raiul terestru ce-adună tăcut
    Inele în arbori cu ţara de-o seamă
    Zidiri verticale din humă şi lut.

    Pădurea mă cheamă în inima-i caldă
    În jocul ei verde pe braţe de vânt
    Mă strigă solară, cu raze mă scaldă
    Prin frunzele-i şoapte în dulcele cânt.

    Pădurea e leagănul trupului ţării
    Poveste-mpletită din vremuri străvechi
    Din creştet de munte la freamătul mării
    Şi-n nopţile sfinte cu stele perechi.

    Pădurea ne creşte în suflet şi-n glie,
    Iar verdele-i sacru dă vieţii contur
    În pace veghind capodopera vie
    Chiar cerul se-mbată din aeru-i pur.

    Şi vede înaltul prin geană de lună
    Pe spaţii plăpânde rodind efemer
    Pădurea crescându-i pe toţi împreună
    Pădurea unită spre muguri de cer.

    Andrei Paunescu – Kronstadt Folk 2010

    Andrei Paunescu, fiul poetului Adrian Paunescu, este un produs crescut si educat in spiritul fenomenului cultural « Cenaclul Flacara », infiintat si condus de acesta din urma in perioada 1973 – 1985.

    In luna august 2010, alaturi de alti artisti, a participat la festivalul Kronstadt Folk, editie organizata la Brasov.

    Sloganul manifestarii a fost : « Miscarea de rezistenta a tinerilor impotriva prostiei si a bunului simt »

    Evenimentul s-a derulat intre 21 iulie si 24 august, timp de cinci saptamani, in fiecare sambata, pe scena amenajata special in cadrul Complexului Agrement de sub Tampa.

    Link aici



    vineri, 28 ianuarie 2011

    Sambata 29 ianuarie 2011 , ora 16 cantam la mall in Piatra Neamt

    http://cluballegria.blogspot.com/

    http://1doi3.ro

    http://ziarpiatraneamt.ro
    Afis Emidor 29 ianuarie 2011-Piatra Neamt
    Afis Emidor 29 ianuarie 2011-Piatra Neamt
    Vezi mai multe imagini din animale



    Grupul Emidor la Piatra Neamt
    Grupul Emidor la Piatra Neamt
    Vezi mai multe imagini din arta-cultura



    sau click aici pt poza de mai sus 

    Sambata 29 ianuarie 2011 , ora 16 , noi , Grupul Emidor din Iasi vom canta la Galeria Mall din Piatra Neamt

    joi, 27 ianuarie 2011

    marți, 25 ianuarie 2011

    MAGDA PUŞKAŞ, poposeşte pe 3 feb. la Iaşi

    O voce îndrăgită a folkului românesc, MAGDA PUŞKAŞ, poposeşte pe 3 feb. la Iaşi, nicăieri altundeva decât în Clubul Presei, în cadrul serilor de joi, cunoscute deja sub numele °Omul cu chitara°. Vă invităm alături de noi să fredonăm împreună cu Magda Puşkaş cântece din vremea Cenaclului Flacăra – Galbenă gutuie, La o cană cu vin, Taina – sau din vremea colaborărilor cu Tatiana Stepa sau Valentin Moldovan – Creion, Partaj, Fiii lacrimilor tale, Desculţ prin zăpada, de data asta în duet cu Ioan Onişor. Joi, de la 9 seara, e folk. Cu Magda Puşkaş si Ioan Onişor. Intrare 15ron


    Magdei Puskas

    de Teodor Munteanu

    Batranul Iasi se-nchina
    In fata scumpei doamne ,
    a folkului ce vine
    din codri de arame .

    Va multumim din suflet
    ca ati venit la noi
    cand oamenii de grije
    devin mereu mai goi .

    Va cheama Magda Puskas
    si sunteti o zeita
    va sorb ca pe-o licoare ,
    ca vinul stors din vita .

    Imi sunteti ca o mama
    ca sora , ca iubita
    Ati fost si veti ramane
    Enigma si-o ispita .

    Sunteti un glas ce-nseamna
    Cenaclul Flacara 
    in el e Paunescu
    si tineretea mea .

    vineri, 21 ianuarie 2011

    Magda Puskas - mama muzicii folk

    Site oficial

    Pe 14 ianuarie 2011 Magda Puskas a implinit o frumoasa varsta .Ii doresc si eu din suflet " La multi ani " cu multa sanatate ! Corina Roth  are o postare frumoasa  pt Magda pe blogul ei .Link aici. Tot Cori a postat pe Facebook randurile de mai jos :   


     " Magda Puskas s-a născut la Reghin, la data de 14 ianuarie 1961. Şi-a început activitatea în lumea muzicii încă din anii de liceu, făcând parte din grupul de folk Artemis al şcolii din acelaşi oraş.Odată cu terminarea liceului, această trupă s-a destrămat, dar din ea s-a născut, în anul 1981, un nou grup format din Magda Puskas şi fosta sa colegă, Sorina Bloj.
    Cele două au continuat să cânte în cadrul Clubului Tineretului, purtând numele Ecoul. Această colaborare s-a fructificat cu câteva piese de un real succes, cântate în turneele susţinute alături de Cenaclul Flăcara: La o cană cu vin, Din copilărie, Ardealul, Taina.După încheierea colaborării cu Sorina Bloj, Magda Puskas şi-a adus aportul muzical în Cenaclul Flacăra alături de Tatiana Stepa, sub numele de Partaj, cântând împreună Desculţ prin zăpadă, Creion, Partaj, precum şi vechile hituri ale Ecoului.După 1989, Magda Puskas şi-a continuat activitatea în Cenaclul “Totuşi iubirea”. Se numără printre persoanele care au contribuit la resuscitarea folk-ului românesc de după anul 2000.În prezent o putem vedea pe scena festivalului Folk You! sau la diferitele concerte pe care le susţine în ţară. Cântă fie în recitaluri solo, fie acompaniată de artişti precum Ioan Onişor, Florin Radu Ştefan sau Tcha Limberger.Între anii 2006 și 2007, Magda s-a ocupat cu realizarea şi prezentarea emisiunii În căutarea folkului pierdut, de la televiziunea Orizont Tv din Baia Mare. A continuat munca începută, de această dată la televiziunea regională One Tv Transilvania, prin producerea, realizarea şi prezentarea emisiunii Gama Folk Major.Actualmente, concertează constant în Ardeal, dar şi în cluburile de folk din capita

    lă.Cenaclu pentru inimă și minte, pentru suflet și trup... (23 Noiembrie 2010)Posted by Oana Monica Nae

    În fiecare joi, Gazeta de Maramureș se scrie și se tehnoredactează pe muzică folk. Poate chiar se gândește folk. Iar un interviu cu Magda Puskas ar putea chiar să ne spună cum se trăiește. Folk.Reporter: Cum a evoluat apetenta romanilor pentru muzica folk? Magda Puskas: In urma unui demers cultural-educativ, in SUA anilor ’70, unde poetul Adrian Paunescu a tinut cursuri despre Eminescu studentilor americani. S-a intors cumva „virusat” de suflul libertatii de exprimare al americanilor, luand contact direct cu vibratia Woodstock. A adus, insa, si elemente noi pentru miscarea deja existenta, si asa s-a nascut Cenaclul. Cenaclul a devenit repede o manifestare totala, pentru toate simturile si simtirile. Pentru inima si minte, pentru suflet si trup, de aceea nu a fost greu sa fie perceput ca un eveniment in care libertatea de exprimare era prezenta la un nivel subtil in poezia cantecului si in cantecul poeziei, luand nuante de folk, pop, rock, folclor, jazz acoperind toate gusturile unei natii cu posibilitatile de alegere ingradite. A fost ca o defulare a energiei nemanifestate a tineretului „revolutionar”, reusind sa surprinda printre randuri idei si concepte ce erau interzise de autoritatile totalitare ale vremurilor in care s-a nascut - si din a caror cauza s-a nascut, de fapt. Si pentru ca pe scena se puteau manifesta rockerii cu pletele in vant, se putea dansa, se puteau recita poezii interzise, se putea manifesta adevaratul sentiment patriotic, se puteau manifesta talente inca necunoscute, se putea depasi ora „normala” de desfasurare, toate acestea asumate si cu un invelis subtil si subtire de cuvant rostit cum trebuie, au avut darul sa adune zeci de mii de spectatori. 

    Reporter: Primul contact si cea mai draga amintire despre Cenaclul Flacara?
    Magda Puskas: Legatura mea cu muzica folk s-a realizat in liceu, cand, in cadrul grupului ARTHEMIS al liceului, am abordat si acest gen muzical, cu care am luat premiul national la Cantarea Romaniei. Am avut norocul ca, in noiembrie 1981, cand am participat la festivalul „Baladele Dunarii”, in formula Grupul folk „ECOUL” din Reghin (alaturi de colega mea din aceea vreme, Sorina Feier – Bloj), in juriu sa fie membrii Cenaclului Flacara si presedintele juriului chiar Adrian Paunescu. Luand premiul cel mare, am fost invitate sa devenim membre active si sa participam la turneele mamut de cate trei luni, fara pauza, ale Cenaclului. De aici, apoi, deriva foarte multe amintiri dragi, dar cea mai vie care ma mai infioara si acum este imaginea a 50.000 de spectatori cantand cu lumanari in mana „Ruga pentru parinti” la spectacolul cu numarul 1000 al Cenaclului de pe stadionul din Galati. A fost un fenomen irepetabil. Cine nu l-a vazut, cu greu ar intelege sau si l-ar putea imagina. Pe vremea aceea, in Europa nu exista manifestare la care sa participe atatia spectatori.

    Reporter: Despre omul si poetul Adrian Paunescu?
    Magda Puskas: In cateva randuri? Un om atat de complex, dar si controversat? Cam greu. Mi-ar trebui mult timp, multa cerneala si kilograme de hartie… Pe scurt, un poet exceptional, un foarte bun psiholog-sociolog, bun organizator, cu fler in descoperirea talentelor, un iubitor al valorilor, patriot de exceptie, capacitate de munca titanica, memorie de invidiat si un OM cu calitati si defecte pe masura. Si-a castigat un loc de frunte binemeritat, nu numai in literatura romana, ci si in constiinta publica, ajutand oameni cu diverse probleme.

    Reporter: Cateva picanterii din concerte? 
    Magda Puskas: Mi s-a intamplat chiar mie, la un concert de la malul Marii Negre, in vara anului 1982, cand, inseland vigilenta celor care pazeau scena, un om sub influenta lui Bachus impresionat de piesa „La o cana cu vin” - care, de altfel, ii reprezenta foarte bine starea, a urcat pe scena si mi-a varat in decolteu, drept recompensa, o bancnota (ce-i drept, cea mai mare din vremea aceea), exprimandu-si astfel recunostinta, spre stupoarea mea si a intregii asistente. Toata lumea a ramas paralizata cateva secunde, omul a fost scos de pe scena, iar Paunescu, dupa ce l-a certat, a dat intamplarii o conotatie umoristica, aducandu-ne la cunostinta ca pentru spectacolul respectiv ne-am luat onorariul. O alta poveste ar fi legata de cantautorul sighetean Ion Zubascu, pe care colegii il rugau mereu sa-si acordeze chitara, la care el replica intr-un stil neaos ca „si cucul canta fals de mii de ani si nimeni nu-i face observatie”. Pe latura asta ar mai fi o gramada de povestit, pentru ca intamplarile hazlii au fost la ordinea zilei de fiecare data. 

    Reporter: Ce versuri va plac cel mai mult si la ce credeti ca-i buna poezia?
    Magda Puskas: Imi plac foarte multe versuri. „Nu credeam sa-nvat a muri vreodata...” „Oda in metru antic”, „Ninge sa desparta cifrele si mirii/ Unu si cu unu nu pot face doi...”. Poezia de dragoste a lui Paunescu, deosebit de sugestiva, si foarte multe poezii dragi pe care le tin minte datorita multor „declamari de poezie” din cenaclu: „Repetabila povara”, „Focul vanat” „Manifest pentru sanatatea pamantului” etc. Cei care am fost in mijlocul acestor evenimente au mai multa aplecare catre poezia lui Adrian Paunescu. Noi am fost acolo, la „nasterea” ei directa pe linia muzicala - „Din copilarie”, „Ciresul” (Ecou), „Partaj”, „Mi-e bine, mi-e jale”, „Descult prin zapada”. Cu grupul ECOU am reusit sa castigam un loc recunoscut in Cenaclu, chiar prin forta versurilor noastre: „Si daca ni se cere sa fim cum nu vrem sa fim/ Chiar daca pe cer va scrie prea tarziu / Si daca spun albului alb si negrului negru / Chiar daca spre tampla veacului marsu-i funebru... / Cade o stea... ar putea sa fie steaua...”. La ce-o mai fi buna si poezia asta...? Fiind copilul care ramane in sufletul adolescentului, al omului matur si al batranilor, peste durere, dezamagire si suferinta, poezia este insasi sufletul vietii. Este modul cel mai frumos si impresionant de a spune lucrurile simple. Poezia ciupeste coardele inimii si face muzica celesta, pe care insa nu orice ureche o poate percepe. Poate fi considerata chiar un act de credinta pentru ca se adreseaza celei mai bune si mai miraculoase parti din noi, sufletului. 

    Reporter: Ce va motiveaza sa faceti lucruri de suflet in contextul actual, cu atatea probleme in jur? Magda Puskas: Fiecare din noi are o misiune pentru care trebuie sa lucreze pe parcursul unei vieti in orice conditii, cu toata daruirea de care este capabil. Darul meu de a putea transmite prin cantec o vibratie, sentimente de bucurie, liniste sau chiar nelinistea sentimentelor generate de viata de zi cu zi este si o datorie de onoare pe care incerc s-o gestionez cu modestie si bun simt impotriva tuturor intemperiilor aparute pe parcurs. Vibratia emisa in timpul cantecului lovindu-se de sufletul auditoriului se multiplica in mii de alte vibratii asemenea care, intorcandu-se tot la mine, imi dau puterea sa continui… Este ca un perpetuum mobile: daruiesc – primesc – daruiesc – primesc... Mi-am asumat aceasta misie si, precum ii sta bine unui om care cauta si incearca sa-si intuiasca drumul in aceasta dimensiune, problemele din jur se estompeaza si se intrevede doar telul final, care este inaltator.„Fiind copilul care ramane in sufletul adolescentului, al omului matur si al batranilor, peste durere, dezamagire si suferinta, poezia este insasi sufletul vietii. Este modul cel mai frumos si impresionant de a spune lucrurile simple. Poate fi considerata chiar un act de credinta pentru ca se adreseaza celei mai bune si mai miraculoase parti din noi, sufletului” - Magda Puskas.


    Magda Puskas si-a inceput cariera in copilarie, concertand alaturi de artisti consacrati ai genului pop in anii ’70, ani care i-au deschis perspectiva marilor scene. Prima realizare a artistei in muzica Folk s-a petrecut in anii de liceu la Reghin, cand grupul „Artemis” a abordat genul. Grupul „Artemis” a distins doua voci complementare, care au format grupul „Ecou”, respectiv Magda Puskas si Sorina Feier- Bloj. A inceput turneele cu „Cenaclul Flacara” din anul 1981, in grupul „Ecoul” – cu Sorina Bloj - dupa care a concertat singura, regasindu-se ulterior in grupul „Partaj”, alaturi de Tatiana Stepa, cu care a continuat sa cante vechile hituri ale „Ecoului”. Dupa 1989, Magda Puskas si-a continuat cariera muzicala in Cenaclul „Totusi Iubirea”, iar apoi, din nou , „Cenaclul Flacara”, unde a concertat fie alaturi de alti folkisti, fie in recitaluri solo. Magda Puskas se implica si in mediatizarea fenomenului prin asistenta de productie la Televiziunea „Realitatea” (2002), realizator si prezentator al emisiunii „In cautarea folkului pierdut”, la televiziunea „Orizont Tv” Baia Mare (2006-2007). Dupa anul 2008, a fost producator, realizator si prezentator al emisiunii „Cluj4All” la televiziunea regionala „One Tv Transilvania” si „Klub TV”, cu studiourile in Cluj-Napoca.Sursă: Gazeta de Maramureș”Publicul, el ma face sa merg inainte” - Pompiliu Kostas Rădulescu (20 August 2005)Aseara te-am asteptat... Da, as fi vrut sa-ti spun doar doua vorbe. Simple. Dar erau cele mai frumoase ce s-au rostit vreodata. Iar vinul, indoit cu apa din doua fatani pereche...Dar tu n-ai venit...Viteza de 15 noduri ale ambarcatiunii cu motor nu ma lasa sa visez la vapoarele cu aburi ale lui Mark Twain si Gura Portitei apare iute de dincolo de ape. Dar se sopteste folk... Asa ca putem inchide pleoapele si sa ne privim sufletul in ochi. E ceasul de taina al visatorului. "Eu nici n-am inceput cu folk", ma aduce cu picioarele pe pamant Magdalena Puscas. "La sase ani eu am inceput cu muzica populara. Si am cantat «Fata mamii ce vrei tu», in care era vorba despre toate meseriile «sanatoase» din vremea aia, sofer, tractorist, sudor. Asa ca dupa vreun an de cantat folclor dintr-asta m-am lecuit si am trecut la muzica usoara, in care ma regaseam mai bine. Aveam un tremollo specific in voce si am constatat ca mi se potriveau toate piesele lui Dan Spataru, Dumnezeu sa-l ierte. Cantam cu mare placere insa nu intelegeam de ce toate femeile din sala plangeau". Zambeste, iar ochii migdalati capata o stralucire aproape nepamanteasca. "Abia mai tarziu mi-am dat eu seama ce inseamna sa trezesti in inima publicului mecanismele acelea sensibile care fac comunicarea posibila. Cam asta a fost." PRIMA INTALNIRE. "Folk-ul ca o cariera a venit pentru mine intr-un moment neasteptat. Faceam parte din trupa de folk a liceului din Reghin unde invatam, la indemnul Sorinei Moldvai, de la care de altfel si aflasem pentru prima oara de folk. Nu se prea canta atunci pe la noi. Dar evident, cand am terminat clasa a XII-a, grupul s-a destramat. Asa ca am continuat numai noi doua, Sorina si cu mine, la Clubul Tineretului. Tot atunci am primit si numele de «Ecoul», datorita efectului de hall, ecou, pe care il faceam noi cu vocea..." Amintiri. Isi fereste o clipa privirea. REGRET. "N-am invatat chitara in adevaratul sens al cuvantului. Am fost indolenta. Stiu sa cant, imi compun piesele, dar nu am curajul totusi de a canta singura pe scena. De alfel nici n-am fost incurajata din punctul asta de vedere. Chiar profesorul meu de muzica, observand ca am voce, m-a impins in directia asta. Apoi, eu am cantat mereu acompaniata de cineva, deci nici n-am simtit nevoia de a tine eu chitara in mana. Acum, iata, cant de paisprezece ani cu «Orizont 77». Poate alta data..." Luam vaporasul inapoi spre Jurilovca. Undeva in stanga, un far isi intoarce la rastimpuri privirea spre noi. In jur valurile alearga intins ca o herghelie inspumata. Dar o pala de aer cald ma bate pe umar si caii toti raman in urma. Pamantul incins peste zi intinde spre noi brate de vant. Cu inocenta de sirena, marea ne cheama la ea. Privesc in urma. Dezlegat acum de catarg, Odiseul meu nu se va mai intoarce nicicand acasa... DEZLEAGA-MI SUFLETUL"Sorina a venit in grup cu foarte multe piese gata facute, eu cu altele. Dar asta nici nu mai conta. Eram «Ecoul» si atat! Am lucrat multa vreme extraordinar de bine impreuna. Apoi, s-a intamplat ceva... Ea s-a imbolnavit si n-a mai putut veni. Eu am continuat o vreme singura, in speranta ca toate se vor rezolva. Poate ca Sorina a considerat asta o tradare pentru ca n-a mai venit. Nu puteam ramane pe loc si asa s-a nascut grupul «Partaj» cu Tatiana Stepa. Ar fi putut sa se numeasca tot «Ecoul», in fond, si eu eram «Ecoul». Dar nu mi s-a parut corect fata de Sorina. Ea a decis sa mearga mai departe purtand acest nume si cantand piesele noastre." Sursă: Jurnalul Național "


























    joi, 20 ianuarie 2011

    Reuniune Liceul CUG Iasi Promotia 1986


    Dragi colegi.Datorita faptului ca lumea s-a simtit foarte bine la reuniunile noastre din noiembrie trecut s-a hotarat refacerea gastii caci au ramas multe lucruri de vorbit,amintit ras, dansat si mancat. Prin urmare s-a tras un tignal de adunare pt ziua de 13 octombrie 2012 la Beraria Veche de pe Sararie.

    Se mai poarta inca discutii aici 


    Poze din anii de liceu

    Hutanu Romeo si sotia, 0755081786-XII-F
    Munteanu Teodor si sotia, 0742770244-XII-F
    Dan Vasiliu- 0744243454
    Paul Bagireanu ,12 B , tel.0744709793  si sotia
    Macedon Alexandru Raphael link  , link tel.0742159116
    Ciornila Anca Iuliana 12 A -0746910120
    Cozmei Dan -0744217317
    Matei Mihaela ,12 A, tel.0741400421 cu sotul
    Dragos Anghelina cu sotia, tel.0722328345 , link
    Dan Statescu 0744974375-electro
    Negrus Speranta XII B, tel.0752547101

    Roman Catalina...fosta Cretu...0726 335520  
    CRISTINA DIUTA clasa XII A -0722663136
    Oancea Ovidiu: 0754 816 646 -electro, pe Neogen.....Zuzu Dudu,jojoba1968@yahoo.com(si YM)
    0741 108 504..e de serviciu, 0770 762 948 

     Ovidiu Volf - 0723649846- mecanica
    Florea Radu -XII A,tel.0744104611
    Romanescu Ovidiu-0752083132-electro
    Laura Romanescu
    Deloiu Cristian -0745949003
    Gavril Mihai  -tel.0746013997
    Gherasim Iulia : 0748234160 
    Roibu Octav-0741987789-electro
    Dan Andrei-0758048386-otelar
    Boian Liliana-12B,tel.0745200294

    Olaru Constantin Catalin -tel.0745424058 -clasa dir.Dumitriu
    Ciornea Emilian 0741266907-otelari
    Matrana Cristian-XII D, 0745067033
    Eduard Jianu


    Cine are poze din liceu sa le scaneze sa mi le trimita pe iasievents@yahoo.com
    Am creat pe FB un grup pt scopul nostru.





    1. Alexa Iustinianlocalitatea Gorban, jude˛ul Ia∫i, cod domiciliat Ón Hu∫i, str. Gheorghe Tucanu nr. 6,
    2.Bizdiga Mihai  (12 F , otelari) e primar in Golaiesti.
    3.Lupancu Laurentiu , 12 B link
    4Gold Paul link  
    5.Duzinshi Catalin link 

    1.Maftei Alexandru Catalin, 2.Tanase Gabriel,
    3.Munteanu Teodor, 5.Maftei Gabriel 6.Onofrei Manuel
     7.Luca Gabriel 8.Hutanu Romeo.Diriginta Nistorica Eugenia 10.Rosca Victor  12.Luca Sorin , 14.Augustin Pavel,15.Strainu Cristinel,16.Popovici Constantin, 17.Cretu Eugen 18.Gherman Costel 19.Zota Cristian ,20.Vornicu Serafim, 21.Stroi Ionel, 22.Plavanescu Cristian ,23.Andrei Paul Dan ,24.Alexa Iustinian

    Photobucket
    Photobucket
    Photobucket
    Photobucket
    Photobucket
    Photobucket
    Photobucket
    Photobucket
    Photobucket
    Photobucket
    Photobucket
    Photobucket
    Photobucket
    Photobucket
    Photobucket
    Photobucket
    Photobucket
    Photobucket
    Photobucket
    Photobucket
    Photobucket
    Photobucket
    Photobucket

    Photobucket

    Photobucket


    Cantece Teodor Munteanu-spectacol muzical “Portative pe zapada “-ianuarie 2011


    Cantece Teodor Munteanu-spectacol muzical “Portative pe zapada “-ianuarie 2011

    1/14-.- Iarna cea frumoasa-Iarna cea frumoasa a venit acum.Bulgari de zapada isi fac loc pe drum .Veselia-i mare pentru noi cei mici/Ce-alergam pe strada ca niste voinici.Fulgii de zapada cad incet pe strada.S-a oprit si  vantul,s-albeste pamantul.Dis- de- dimineata gasesti flori de gheata.Cu o sanioara vom iesi afara
    2/15 -Dintr-un bulgare de nea am facut un om sadea.I-am pus si o gura mica si l-am botezat Neica.Toti s-au strans la geam sa vada omul nostru de zapada ,l-am facut dintr-n troian gras falos si nazdravan.Nasu-i de ardei ochii-s de carbune m,matura sub brat ii sta de minune.I-am pus oala-n cap in loc de palarie ,Cat va sta in ger frig sa nu-i fie.Omul de zapada parca se gandeste cand o sa ma vada soarele paleste.soarele molcomul ii zambi oleaca si pe data omul se facu baltoaca.
    3/16-Are bat insa nu stie/Sa se apere deloc/Daca-i vine-o minge-n fata/Ar putea sa-l faca zob./Are oala dar nu stie/Nici macar sa fiarba-un ou/Nici la scoala nu se duce/Cica n-ar avea stilou./Soarele cand straluceste/Plange omul cel de nea/Caci va deveni o balta/Doar atat,nu altceva!/Batu-i cade brusc din mana /Capul i se duce jos/Omul gras slabi pe data/Caci trecu timpul geros
    4/17 -Cocolos cu cocolos/ facui din zapada-un mos,/fara barba si musteata /insa c-o pipa de gheata//,cu-n ardei pe post de nas /ca sa nu-i fie necaz,/nu prea lund dar foarte rosu/.Vai cat e de mandru mosu'/.I-am pus chiar si ochelari /peste ochii verzi si mari./I-am facut si-o gura fina /dintr-un bot de plastilina./I-am fixat pe cap galeata /si-ntr-o parte-un bat si gata/.Mosu-i nemaipomenit,/lumea l-a si indragit.
    5/18-.Fulgi sprintari  dornici de joaca /Au umplut vazduhul tot/Uite baietel pe culme/Parca e un ghemotoc./Langa el vad ca apare/Alt strengar imbracat gros/Amandoi urca colina/Si-o pornesc vijelios/Saniuta e usoara/Pe zapada de cristal/Iarna-i alba ca mireasa/Pregatita pentru bal./Fulgii-nseamna bucurie/Sanatate si noroc/Nu-ncerca sa-i prinzi in palme/Ca ei se topesc pe loc
    6/19-Saniuta fuge/Nimeni n-o ajunge/Are dor de duca/Parca-ar fi naluca/Toata ziua prin zapada/Vine lumea sa o vada/Saniuta e usoara/Fuge parca zboara/Are talpi lucioase/Varfurile-ntoarse/Pod de scandurele/Sa te tragi pe ele/Peste hopuri sare/Ca un zmeu calare/Hatul de-o sa-ti scape/ Tranta e aproape
    7/20Iarna-Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada/lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada/fulgii zbor,plutesc in aer ca un roi de fluturi albi/raspandind fiori de gheata pe ai tarii umeri dalbi/ziua ninge,noaptea ninge dimineata ninge iara/cu o zale argintie se imbraca mandra tara/soarele rotund si palid se-ntrevede printre nori/ca un vis de tinerete printre anii trecatori/tot e alb pe camp pe dealuri ,imprejur in departare/ca fantasme albe plopii insirati se pierd in zare/si pe-ntinderea pustie fara urme fara drum/se vad satele pirdute sub clabuci albii de fum/dar ninsoarea inceteaza,norii fug ,doritul soare/straluceste si dezmiarda oceanul de ninsoare/iata-o sanie usoara care trece peste vai/in vazduh voios rasuna clinchete de zurgalai/
    8/21.Iarna vrabiilor-iarna vrabiile toate/necajite striga tare/cum se poate /cum se poate /sa traim fara mancare/unde-I lanul plin d4e grane/unde-s viermisorii mici/pt.vrabii ce ramane/nu mai e nimic pe-aici.siti ceva de ciugulit/Tu nu stii,tunu stii?cat zaresti doar curti pustii si vreun caine zgribulit/dar deodata larma gura/vrabiile-n stol vorbesc/c-au gasit o firmitura/ce ospat imparatesc.
    9/22. Restaurantul pasarelelor-Iarna a venit /Intalnind copaci golasi/Gerul cu-ale sale suliti/S-a lasat peste oras/Pe o creanga o cascioara/Ce o fi intr-ansa ghici?/Pasarile-ncoace zboara/E restaurant aici/A venit o pasarica /Bate-n geam cu ciocul mic/Intra,intra fara frica/Hai mai repede ca-i frig/A intrat noua venita/Ochii-s doua gamalii/Si se plimba fericita/  Prin grauntele-aurii.
    10/23- Iarna a sosit în zori/La fereastră ne-a pus flori/A sosit cu gerul ei/Cu zăpadă şi polei/REFREN: Cât de veseli suntem noi/Alergăm sprinteni, vioi/Cu zăpadă ne jucăm/Şi cu bulgări aruncăm./Săniuţa va pleca/Şi pe pârtii va zbura/Clopoţeii vor suna/Şi pe noi ne-or bucura./REFREN:/Iarnă, iarnă, eşti frumoasă/Cand nu eşti prea friguroasă/Că ne-aduci grămezi de nea/Şi plimbări cu sania .
    11/24.Fulgi de argint-Iarna-i de poeti cantata cand incepe-a fulgui.Toti copiii ies sa vada fulgii cei zglobii.Tumbe fac prin aer fulgii iar apoi se-ntind covor.Ei sunt solii bucuriei de-un an roditor.refren:Fulgi de-argint lin din cer coboara hai si tu afara cu o sanioara.Turturi lungi s-au agatat de ramuri ,flori de gheata ne zambesc de-acum de pe la geamuri .Iarna-si cerne norii puhavi peste campuri,dealuri,munti.Iesi afara si te joaca dece sa te-ascunzi.Ia-ti pe tine-o haina groasa si-n picioare sosonei,deai sa-ti pui si-o caciulita poti sa stai cat vrei.Infloresc bujorii veseli pe-obrajorii de copii.An de an tu draga iarna ne-aduci bucurii.Vine Mos Craciun cel darnic cand e seara de ajun .Pentru el si pentru tine cantece compun.
    12/25- Sa-mpartim totul frumos /Sa fii bun si generos /Jucarele ,papusele/Le-mpartim ,le-mpartim , le-mpartim 13/26-Somnoroase pasarele-/ Pe la cuiburi se aduna,/Se ascund în ramurele /Noapte buna!/Doar izvoarele suspina,/Pe când codrul negru tace;/Dorm si florile-n gradina /Dormi în pace!/Trece lebada pe ape/Intre trestii sa se culce -Fie-ti ingerii aproape,/Somnul dulce!/Peste-a noptii feerie/Se ridica mindra luna,Totu-i vis si armonie -/Noapte buna!

    luni, 17 ianuarie 2011

    Grupul Emidor va canta pe 22 ianuarie 2011 la Casa Sadoveanu Iasi

    Afis 22 ian 2011 Emidor
    Afis 22 ian 2011 Emidor
    Vezi mai multe imagini din arta-cultura




    Asociația Universul Prieteniei prezintă în cadrul Cenaclului de sâmbătă 22 ianuarie 2011, ora 11, la Muzeul Mihail Sadoveanu din Copou colocviul "Prin Iași cu Veronica și Eminescu", având ca invitați de prestigiu pe Horia Zilieru, Ion Mitican, Emilian Marcu și Vasile Bâcu- președintele "Societății pentru Cultură Românească Mihail Eminescu" din Cernăuți
    Grupul folk "EMIDOR" ne va delecta cu muzică pe versurile lui Mihail Eminescu
    Moderatorul acestui eveniment este Liviu Apetroaie

    Linkuri :
    Muzeul literaturii romane
    Iasi.inoras.ro

    Iasul cultural
    Iasi fun 
    Iasi castiga 
    Flacara Iasului 
    Altiasi
    Elena Raicu 
    Asociatia tinerilor basarabeni 
    Ziarul Lumina
    Vin si eu  
    InfoPortal
    Cuza Net

    http://universulprieteniei.forumgratuit.ro/t421-22-ianuarie-2011-prin-iasi-cu-veronica-si-eminescu-sedinta-cenaclu-universul-prieteniei#5269

    duminică, 16 ianuarie 2011

    Strigatura

    de Teodor Munteanu

    Mandolina pe sub limba
    Pun'te inima si canta
    Puneti brau sau cingatoare
    Si porneste hora mare
    Hora veche stramoseasca
    Peste glia romaneasca 

    Grupul Emidor pe 15 ianuarie 2011 la Galleria Mall Piatra Neamt

    Poze aici
























    Grupul Emidor din Iasi
    Grupul Emidor din Iasi
    Vezi mai multe imagini din arta-cultura

    Grupul Emidor din Iasi
    Grupul Emidor din Iasi
    Vezi mai multe imagini din arta-cultura


    Grupul Emidor -15 ian 2011
    Grupul  Emidor -15 ian 2011
    Vezi mai multe imagini din arta-cultura

    joi, 13 ianuarie 2011

    Sambata 15 ianuarie 2011 , ora 16 vom canta la mall in Piatra Neamt in recital

    Am format un grup folk : Emidor .Sambata 15 ianuarie 2011 , ora 16 vom canta la mall in Piatra Neamt in recital . Grupul Emidor are urmatoarea componenta:Teodor Munteanu ,Iulian Ambrosie , Monica si Elena Vizitiu  . 
    De ce Emidor am pus  denimirea Emidor ? Din doua motive :
    1.Emidor este un cuvant format din initialele numelor noastra : Elena , Monica ,Iulian  si Doru ( asa cum imi spun cei din familie si apropiatii )
    2.Emidor ar putea insemna si Dor de Eminescu pt ca noi il cantam  pe Luceafar .
    Linkuri :  
    http://1doi3.ro  
    http://www.realitateamedia.ro
     http://ziarpiatraneamt.ro
    http://octav92.blogspot.com
    http://www.sustinem.info 
    Facebook 

    http://www.evenimentul.ro
    http://news-roman.ro

    http://www.piatra-neamt-cultural.ro


    http://www.viziteazaneamt.ro


    Flacara Iasului

    Adevarul


    Eminescu afis 15 ianuarie 2011 Piatra Neamt


    Eminescu afis 15 ianuarie 2011 Piatra Neamt
    Vezi mai multe imagini din evenimente
    Galleria Mall Piatra Neamt,  in parteneriat cu Centrul pentru Cultura si Arte “Carmen Saeculare”, va invita in data de 15 Ianuarie 2011 la un spectacol dedicat zilei marelui poet national  Mihai Eminescu. Spectacolul se va desfasura in incinta Galleria Mall, etaj 1, incepand cu ora 16:00.
    Organizatorii au pregatit un program artistic dedicat acestei zile in care se vor recita poezii si se va discuta pe tema vietii si operei poetului national.
    Invitatul special al acestui spectacol este Ansamblul muzical “Emidor” din Iasi,   care va interpreta 12 piese live pe versurile marelui poet Mihai Eminescu.
    Stiri Neamt
    Tags: Spectacol la Galeria Mall dedicat zilei poetului national Mihai Eminescu

    luni, 10 ianuarie 2011

    Bioluminiscenta

    BIOLUMINISCENTA

    de Teodor Munteanu


    O , suflet ratacit prin valurile vietii
    Nu mai fi trist incearca azurul sa-l privesti .
    In el este speranta , in el e taina vietii
    Nu crezi ca-i o minune sa fii si sa traiesti ?


    In universul care e ca o noapte mare
    Sunt stele de lumina ce vesele clipesc
    Chiar si pe fundul marii nu e chiar intuneric
    Fapturi luminescente adesea se-ntalnesc .

    Ai fost nascut de-o mama , ai fost creat  de-un tata
    Splendoarea zamislirii si-a dat rodul cel sfant .
    Dumnezeiasca vrere e insasi viata noastra 
    E dar si bucurie , e totul pe pamant .

    Festivalul Piticul de Ciocolata ,Iasi -2003

    Alexandra Apreutesei :

    Alexandra Apreutesei - Obiceiuri bune

    Asculta mai multe audio acustica


    Alexandra Haidau :

    Alexandra Haidau - 2003

    Asculta mai multe audio acustica


    Diana Ramadan - Decernare

    Asculta mai multe audio acustica

    Multumesc familiei Barhan din toata inima !









    Fratii Barhan - Iarna vrabiilor

    Asculta mai multe audio acustica


    Fratii Barhan - Nicolae ,Mos cel Sfant

    Asculta mai multe audio acustica


    Alexandra Barhan - Cum e iarna

    Asculta mai multe audio colinde


    Alexandra Barhan - Bine e

    Asculta mai multe audio colinde



    Au trecut aproape 10 ani de cand s-au facut aceste clipuri  .Eram profesorul copiilor de mai sus care faceau parte din Grupul Miniton pe care il conduceam la Casa de Cultura a municipiului Iasi .
    Vreau si acum , dupa 10 ani , sa multumesc din suflet parintilor care si-au dat copii la mine la muzica dar mai ales familiei Barhan care mi-a oferit un ajutor financiar consistent de am putut sa-mi cumpar un calculator performant ( pt anii aceia ) ,  reusind astfel sa-mi continui activitatea mea muzicala .Acum la inceput de an , vreau sa le urez  "La multi ani " si multa sanatate si chiar daca nu am mai tinut legatura cu dansii vreau sa stie cu nu am uitat nici o clipa gestul lor deosebit pe care l-au facut pt mine intr-un moment de mare impas financiar .

    sâmbătă, 8 ianuarie 2011

    Poezii de Emilian Marcu

    DOR DE EMINESCU 
    Biblie limbii române este Eminescu astăzi,
    Constelaţie vegheată de singurătatea sa;
    Eminescu este carte de citire dusă-n braţe,
    Este moartea şi-nvierea, este lacrimă şi stea. 
    Dor de Eminescu-mi este zilnic, dor de Eminescu
    Veşnic tânăr şi ferice este el acolo-n cer?
    Duce-o lacrimă pe gură şi e zeu şi cine ştie
    Dacă nu ciopleşte-n taină ramă de cuvinte-n ger! 
    Biblie limbii române este astăzi Eminescu,
    Singur prinţ pierdut în zodii,de zăpadă învelit
    Este astăzi Eminescu, dorul nostru de zidire,
    Temelie pentru limba ce l-a smuls spre infinit. 
    Ca pe-o roată de lumină este tras fără-ncetare
    Domnul nostru Eminescu,care după cum se ştie
    A turnat limba română în frumoasele tipare,
    Biblie îi este astăzi îmbrăcat în veşnicie. 
    Dor de Eminescu-mi este ca de-o lacrimă stelară,
    Ca de-o-ntoarcere subită, ca de un izvor curat.
    El a dat limbii române demnitatea tutelară
    Chiar de îl mai strânge lemnul din biblioteci. Ciudat. 
    Cine-ncape între rafturi de nu poate să respire,
    De nu poate să vorbească azi aşa cum ar fi vrut
    Eminescu. Cine-ncearcă să se mire
    Şi ne dă un Eminescu ce în rafturi n-a-ncăput? 
    Daţi-ni-l pe Eminescu cel întreg şi cel rotund,
    Cel ce-asemenea hărţii noastre a cinstit limba română,
    Daţi-ni-l aşa cum este, daţi-ni-l acum când
    În tipare-i liber plumbul şi el este o lumină. 
    Ne e dor de Eminescu cel zidit în demnitate,
    Ne e dor de poezia care n-a-ncăput în cărţi,
    Ne e dor de Eminescu în tipare-adevărate:
    Poezia nu cunoaşte nici tratate şi nici hărţi. 
    Dor de Eminescu-mi este ca de-o lacrimă stelară,
    Ca de-o-ntoarcere subită către un izvor curat.
    El a dat limbii române demnitatea tutelară;
    Daţi-ni-l pe Eminescu cel rotund şi-adevărat. 
    El e astăzi limbii noastre piatră pentru temelie,
    Biblie limbii române în tipare de granit.
    Singur prinţ pierdut în zodii îmbrăcat în veşnicie
    Eminescu este astăzi românescul nostru mit. 
    Este cartea de citire dusă-n braţe cu sfială,
    Este veacul de lumină tras pe noi ca un izvor.
    A-mbrăcat limba română în ţinuta ei de gală:
    Eminescu este astăzi românescul nostru dor. 
    ______________
    DOAMNA NOASTRĂ LIMBĂ ROMÂNEASCĂ
    Doamna noastră limbă românească,
    Doamna noastră limbă fără spini,
    Peste munţi şi peste râuri crească
    Vorba noastră sfântă din străbuni. 
    Au trudit s-o siluiască unii
    Şi s-o mutileze-n grabă la fierar
    Dar s-au pus de-a curmezişul prunii
    Şi s-au revoltat şi sfinţii-n calendar. 
    Au ţipat di calendare sfinţii
    De le zicem: Bun,Viteaz sau Drept.
    Doamnă limbă ei ţi-au fost părinţii
    Chiar şi când aveau armurile pe piept. 
    Dulce limbă, fagure de miere,
    Leagănul atâtor scrieri clare
    Ce s-au zămislit în munţi lângă ciubere
    Şi-au ţâşnit de-a dreptul în tipare. 
    Doamna noastră limbă neumbrită
    Trasă uneori în munţi la adăpost,
    N-ai lăsat pe nimeni, sub copită
    Să te îngenunche fără rost.
    Doamna noastră scriere de mână,
    Gura mea de rai în care cânt
    Eşti de-a pururi tainică fântână,
    Eşti lumina noastră pe pământ. 
    EMILIAN MARCU