Un comentariu vis-a-vis de Vocea Romaniei

Vivo per lei a cantat-o destul de prost si nu e pe stilul lui.Bel canto nu i se potriveste.Vazand celelate inregistrari pe Youtube pot zice ca tipul are o carisma care e foarte necesara pt un artist.Stie sa zambeasca cand canta ceea ce putini stiu.Vocea lui mai trebuie lucrata dar are potential.Una peste alta este OK dar nu exceptional tipul. Castigand acest concurs un om simplu din popor trebuie sa dea speranta tuturor romanilor ca visul american e posibil si in Romania.Adica dintr-un nimeni sa ajungi cineva.Felicitari tuturor participantilor care au avut curajul, sansa si bucuria sa participe la un astfel de concurs.Felicitari Protv-ului care a facut o chestie cu talentele autohtone .E bine ca s-a inteles ca nu trebuie sa difuzam numai pe straini .Samanta s-a pus.Ea va creste si va da roade.Poate vom ajunge si noi vreodata ca italienii care au Radio Italia live ( unde se difuzeaza doar muzica italiana) sa avem si noi un post de radio care sa difuzeze doar muzica romaneasca.Romania, esti pe drumul cel bun.Bafta tuturor!

Take it easy !

Teodor Munteanu - Take it easy

Asculta mai multe audio acustica


de Teodor Munteanu

Refren:
Spune da, nu spune nu
Și încearcă să fii tu.
Fii un cântec, fii un zbor,
Ia-le toate mai ușor .

Se pare că-i deja la modă
Ca să plecăm în stil barbar.
Briban Roxana, Mădălina
Și-acum Mălina ne-au zis "Pa".

E-o lume foarte încâlcită
Din care  nu-nțelegi nimic.
Femei frumoase și rebele
Vor puse repede în dric.

De ce, când viața e o luptă
Tu vrei să fii un dezertor?
E mult mai greu să fii în viață.
Să mori e simplu și ușor.

Trăim o viață cu emoții
C-așa-i în firea omului.
De ce să vezi totul în negru
Când sus e-albastrul cerului.

Trezește-te, tu, omenire,
Din visul gotic și urât
Ileana noastră Cosânzeană
Avea un chip frumos nu hâd.

Păstrați ascunsă murdăria
Tenebrelor de dedesubt.
Decât un laș mai bine spune:
"Eu sunt un luptător și lupt."

Si totusi parca prea devreme...

Ioana Paunescu   
 si Nony Popa
au plecat amandoi in acest sfarsit de an , 2011. Ca si Madalina Manole si Laura Stoica erau de generatia mea 1967, 1968. Cuvintele sunt de prisos.

Ovidiu Haidu era si el de generatia mea .Iata ce am gasit pe net despre el:

 Sursa :

Am gasit deunazi pe YouTube, "Pustoaica" lui Ovidiu Haidu, pe care o fredonam acum 25 de ani. Nu numai eu, ci o intreaga generatie. Desi inregistrarea este din concert si pare distorsionata, se aude aceeasi voce proaspata, de adolescent (avea 16 ani cand a debutat) care a ridicat stadioanele in picioare.
Ovidiu Haidu s-a nascut in ziua de 18 ianuarie la Brasov si a murit in 10 octombrie 2006 la Glasgow, la doar 38 de ani. Se gasesc putine informatii despre el pe internet, mai mult "marturii" ale prietenilor. Publicate pe http://www.monitorulexpress.ro/, intr-un articol intitulat "Trubadurii brasoveni ai anilor in flacara", amintirile mamei sale despre debutul lui Ovidiu la Cenaclul Flacara sunt inca vii:" Avea voce foarte buna, era in brigada liceului Uzina 2, avea spectacole, facuse vioara la Liceul de Muzica. Dar mai compunea si folk. S-a dus la un spectacol pe stadion si cand Paunescu a zis ca asteapta debutanti la auditii, s-a dus si el. Si a avut succes, dar eu n-am stiut. Am gasit dimineata pe masa, 375 de lei. Erau de la Paunescu pentru prestatia din acea seara." Succesul a fost atat de mare incat in anii aceia, '84-'85, cand muzica folk era singura lumina intr-o negura totala, cantecul compus de Ovidiu era fredonat de toti adolescentii. Pustoaica cu sange de vipera pentru care Ovidiu a compus cantecul, era Bea, prietena lui.
Mai tarziu Ovidiu a ajuns in Anglia. A sudiat muzica la Londra, la Guildhall School of Music and Drama intre 1993-1997, apoi s-a mutat la Glasgow, pentru a-si continua studiile la Opera School din cadrul Royal Scottish Academy of Music and Drama. A cantat cu British Youth Opera, iar in 1999 s-a angajat ca tenor in corul Operei Scotiene.
A fost iubit pentru dragostea lui de viata, pentru sinceritate, pentru caldura cu care-si inconjura prietenii, ajutandu-i dezinteresat, pentru felul lui deosebit de a fi, pentru generozitate, pentru umor si pentru felul in care a facut ca trecerea lui prin viata oricui sa fie de neuitat. Impresionante sunt marturiile scrise de cei care l-au cunoscut, pe blogul deschis in memoria lui; citindu-le ajungi parca sa-l cunosti si sa-l simti aproape, sa regreti profund ca a trait prea putin, arzand intr-o secunda cat altii intr-o viata.

Aici un blog memorial.




Alti colegi de generatie plecati dincolo de Styx :  poetii Catalin Anuta si Irina Andone .Il mentionez aici si pe Alexandru Malin Tacu desi nu l-am cunoscut personal (nascut in 1969).

Adio,Nony Popa

de Teodor Munteanu

Ca  în război se moare
Şi-n viaţa cea civilă.
Auzi de prin jurnale
Că altul a plecat.
Rămâi mirat căci pare
O mare nedreptate
Ca cineva să plece
Făr' a te fi-ntrebat.

Păşeşti în continuare
Prin viaţa cea ciudată,
E inutil să cauţi
Răspunsuri la-intrebări.
Suntem expuşi la moarte
Ca şi un peşte care
Se-agaţă în năvoade
În adâncimi de mări.

Aceasta este viaţa,
Nu este vreo scăpare
Căci în ocean există
Pericol peste tot.
Oricând un peşte mare
E gata să te-nghită.
De cum ne naştem suntem
Toţi prinşi într-un năvod.

Adio, Nony Popa,
Te-a prins pescarul care
Nu a ştiut să-ntrebe
Pe ceilalţi peşti de vor
Ca tu să pleci deodată
Din lumea ce noi zicem
Că e atât de plină
De dragoste şi dor.

Scoala altfel - o profa talentata de la Scoala Dimitrie Sturdza - poezie tare!!!!!

Azi am primit un e-mail de la amicul meu Florin Finaru.Am dat copy paste aici: ( titlul de mai sus ii apartine).

  Bună, Teo! Profa de limba română, Ene Ionela, ne-a trimis o poezie foarte bună. Tu, fiind şi poet şi compozitor, o poţi pune pe muzică! Ar fi ceva rost de bani dacă faci o piesă bună, s-o pui pe un album, pentru că poezia e bună şi în asentimentul majorităţii!!! Nu ştiu, e doar o idee, dar mesajul poeziei este profund şi deşi poezia are accente comice, ea trimite raţiunea cititorului către drama contemporană a poporului român: sistemul naţional de educaţie îşi trăieşte poate, ultimele clipe... dacă nu cumva o fi murit deja... iar noi avem halucinaţii... Mai jos ai poezia! Vorbim! Pa! Florin

”Școala altfel”...

 

De-abia am prididit să fac

Planificări - o droaie,

Că vin, din urmă, la atac,

Ședințe ca o ploaie!

 

Ieri am avut C.P., iar azi

Ședință cu părinții,

Alaltăieri C.A., C.E.A.C.,

Să mă ferească sfinții!

 

Peste trei zile voi ave,

C-așa-i acum poruncă,

Prea-minunatul C.C.E.,

Și-alte ședințe încă.

 

Și ca să-mi fie foarte clar

C-am misie-ntre misii, 

Fac parte - ca misionar -

Din treizeci de comisii!

 

Număr absențe, raportez,

Săptămânal de-acuma.

Excursii - le organizez,

Serbări - una și una!

 

Sesiunea de comunicări

Și cea de referate,

Concursuri, baluri, adunări

Tot eu le fac pe toate... 

 

Pornesc spre casă șchiopătând

De-atâta aiureală,

Se-aud ectenii de comând

Când plec de lângă școală.

 

Că rostul ni l-au resetat

Nebunii și cretinii.

Au smuls din holdă grâu curat

Și pun în loc... ciulinii.

 

E noapte, stelele lucesc
Și bate-un vânt iernatic.
Sunt încă trează şi muncesc,
La un proiect didactic.

Mai fac statistici şi printez,
Scriu zeci de protocoale.
Aşa se vede că lucrez -
În rest, sunt vorbe goale.

 

Afară-i frig, în casă frig -

Că n-am bani de căldură,

Și-mi vine, uite-așa, să strig,

Să-mi dau drumul la gură!

 

C-am înțeles: de ani întregi

Reforma-i ca sminteala,

Așa e când promulgă legi

Cine urăște școala.

 

Mai am de corectat lucrări,

Și zeci de portofolii,

Îmi pun pe umeri, să nu-ngheț,

Un șal mâncat de molii.

 

Adorm, într-un târziu, frumos,

Cu capul pe o mapă.

Visez cât am ajuns de... jos,

Pentru trei lei drept plată.

 

Tresar în somn, că am uitat

Să pun în opt dosare

Dovezi de parteneriat

Și de colaborare.

 

Și mă trezesc în zori de zi,

Ca dintr-un joc de iele,

Înmormântată în hârtii,

Dosare, dosărele...

 

Și, vai de capul meu, uitai

Să fac o socoteală

Cu note mici și mai dihai

La cea mai cea scorneală:

 

Îi zice într-un fel măreț -

”Testare inițială” -

Un fel de măr, dar pădureț,

O nouă abureală.

 

Și plan remedial mai am

Să fac până-n amiază.

Că am și ore până-atunci -

Asta nu mai contează!

 

Aș vrea să plâng, dar nu e chip,

Nu-i timp de consolare,

Că vine, mâine, ARACIP

Comisia-teroare.

 

Și o să ia la scotocit

Toată maculatura

Ce tinde către infinit,

Sporind harababura...

 

Și vin, cu rostul lor ”sublim”,

Iar când or bate-n poartă,

Pe loc ne-or cere să vorbim

Limba română... moartă!

 

Că-i alta limba, la dosar,

Decât e limba vie.

Școlarul nu mai e școlar,

E... ”educabil”. Fie!

 

Și ca să fie pe deplin

Reforma - făcătură,

Poruncă nouă mai primim

Spre nouă-nvățătură:

 

”Când educabilul ți-o da,

Cu sete,-un pumn în gură,

Tu să-i explici, cu glas duios,

Că-i rea apucătură.

 

N-ai voie să-i vorbești răstit,

Necum să-i tragi o palmă,

Ai dreptul să-i zâmbești, smerit,

Cu fața cât mai calmă!”

Și totuși poezia

 de Teodor Munteanu

Cum ne-ar fi viața fără poezie ?
Ar fi cum ai trăi c-un sac pe cap.
Când sunt prea trist mai scriu o elegie,
Îmi place versul liber și curat.

Prin versuri poți să faci viața mai roză
Și poți într-un palat să te visezi.
Când e târziu, în versuri e devreme
Căci poți să speri și în frumos să crezi.

În poezie binele ți-e prieten
Și-n tine porți un suflet de copil.
Frumoasă este viața printre rime
Căci vezi și iarna cerul de april.

Mă-nchin în fața versului ce știe
Să facă din urât ceva frumos.
În jur este atâta poezie
Ridică-ți ochii, prietene, în sus.

Hai să-nălțăm stindardul fericirii
Căci sunt poeți ce știu frumos cânta.
Să crezi în om, să crezi și în iubire
Cât versul pe pământ va exista .

De ce sunt eu pe lume supărat

de Teodor Munteanu

E mult prea multă superficialitate
E mult noroi în sufletul hain.
Icoana valorii este spartă,
În fața banului eu nu mă-nchin.

Plecați in pribegie sunt românii
Căci Romania este astăzi scrum.
Am reușit bucată cu bucată
S-o demontăm să fim carne de tun.

Când am strigat in stradă : "Libertate"
Nu am făcut-o ca să cerem bani.
Sunt uluit complet când văd șoricul
De așa-ziși revoluționari.

Prea multă nedreptate e în lume
Prea multă ură, prea multe minciuni.
În loc de lebede pe-un lac albastru
Noi oamenii suntem niște nebuni.