Un pupic pe obrajori
versuri : Irina Nedelciu
muzica : Teodor Munteanu
Pentru voi, prieteni dragi,
Am dat moşului în saci,
Gânduri bune-mpachetate
În cutii mai colorate.
Ca atunci când veţi deschide
Inima să salte-n tinde,
Ca cel negru îmbuibat
Să se ducă şifonat.
Şi în caldă adiere
Să scăpaţi şi de himere,
Să rămână doar iubirea
Am dat moşului în saci,
Gânduri bune-mpachetate
În cutii mai colorate.
Ca atunci când veţi deschide
Inima să salte-n tinde,
Ca cel negru îmbuibat
Să se ducă şifonat.
Şi în caldă adiere
Să scăpaţi şi de himere,
Să rămână doar iubirea
Fericirea să vă-mbrace,
Să vă-nalţe ca pe toace,
Să vă mângâie simţirea.
Iar pe doamna sănatate
S-o primiţi fără de şoapte,
Să vă-nvăluie cu spor
Să vă dau pe obrăjori
Un pupic în dalbe flori.
Şi în anul viitor
O piesă duioasă împletind ritmul ludic antrenant al stilului Teodor Munteanu cu nişte versuri aparent naive din care simplitatea ni se înfăţişează candidă irizând urări concise printre rândurile cărora se întrevăd spaţii impresionante... Poeta impresionează puternic chiar de la început prin însăşi maniera originală alegând să nu transmită direct urările... Celebrul generos care oferă şi se oferă lumii în preambulul Înaltei Sărbători devine aici un (simplu, aş zice) intermediar, manieră de compoziţie poetică care nu-i diminuează însă valoarea, ci i-o potenţează subtil... transgresând totodată mesajul către profunzimile tainice şi luminoase ale modestiei celui care este capabil să ofere lumii gândurile sale pozitive, iar acestea, prin transferul lor către instanţele superioare, devenind veritabilă rugă pentru aproapele... gest profund deseori imaculat prin comparaţie cu acela de a oferi explicit şi direct... Hainele sonore reuşind, de asemenea, conturarea artistică a ideilor jucăuşe având în centrul de interes sonor, ca să spun aşa, o interesantă şi inspirată descendenţă pe cuvântul iubirea. O piesă pe care, cu cât o asculţi mai mult, cu atât nu ai cum să n-o îndrăgeşti învăluindu-te în autentica-i sensibilitate...
RăspundețiȘtergere