versuri   muzica      youtube1    youtube2    contact  eminescu  despre mine  facebook 


Buna ziua. Ma numesc Teodor Munteanu si sunt cantautor de muzica pt copii. Cant dar si compun muzica pt copii. Cel mai cunoscut cantec compus de mine este Ursuletii s-au trezit, buna dimineata, care are deja vreo 15 milioane de vizualizari pe youtube. De 17 ani fac spectacole muzicale pt copii in scoli si gradinite. Daca doriti un spectacol muzical (chiar si pe perioada verii) ma puteti contacta la tel.0742770244.


  • oferta cd-uri 2017

    sâmbătă, 20 octombrie 2012

    La final ne strangem panza

    de Teodor Munteanu

    Vom pleca si noi departe
    Caci asa ne este soarta.
    Sfantul Petru ne asteapta
    Gata sa deschida poarta.

    Valeleu,imi zice-o blonda
    Sper sa fie doar o gluma
    Caci imi plac la nebunie
    Baile cu gel si spuma.

    Vai de mine, zice tipul
    Ce  se drege-acum la colt.
    Ma credeam asa de smecher,
    De smenar, bandit si hot.

    Dragilor, asa e viata:
    Un foc amarat de paie.
    Ne dam mari, strangem avere
    Insa moartea-i cea mai tare.

    Ea-i mereu castigatoare.
    Nu poti nicidecum s-o bati.
    Noi suntem perdantii care
    Stiu sa bage-n ei carnati.

    Mai zambim la cate-o gluma.
    Si-ntrebam: "Tu ce mai faci?"
    La final ne strangem panza
    Ce-am intins-o pe copaci.



    Teodor Munteanu.

    2 comentarii:

    1. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

      RăspundețiȘtergere
    2. Consider că ai reuşit o metaforă de excepţie - o metaforă a timpului ei, aş spune - a epocii contemporane în care, da, viaţa este o pânză pe care noi o întindem pe copaci... Începând cu celebrele adevăruri Deşertăciunea deşertăciunilor, totul este deşertăciune - fiecare epocă istorică a avut poeţii săi celebri care inevitabil au zugrăvit viziuni cu privire la taina tainelor - capacitatea universului de a ivi şi permanentiza Viaţa. Corelaţia cu Eu sunt Calea Adevărul şi Viaţa nu este deloc o speculaţie, pentru că poezia ta este îmbrăcată artistic în hainele unui limbaj contemporan pervertit şi siluit vremelnic de un pragmatism feroce - aşadar, printr-o subînţeleasă corelaţie antitetică cititorul atent poate fi trimis cu gândul la Divinitate. Poezia ta conţine arhicunoscuta viziune pesimistă că moartea trupului este sfârşitul total, dar această constatare n-o banalizează, deşi din acest punct de vedere s-ar putea îneca facil în banal... Dar nu, n-o face, pentru că zic eu, autorul Teodor Munteanu s-a sustras cumva punctului personal de vedere şi exprimă o viziune contemporană proprie unei lumi în care societăţile consumă şi se consumă venerând materia. În metafora din titlul care, de altfel, şi încheie poezia, pronumele ne privit în cheie reflexivă exprimă o opţiune a unui timp prin excelenţă material, care parcă s-a încăpăţânat să accelereze acerb. Noi, noi singuri ne strângem pânza, prin alegerile noastre şi nicidecum pânza nu se strânge ca urmare a neputinţei Universului. Într-o formă sau alta, de la un veac la altul Creatorul a lăsat nenumărate semne ale acestui Adevăr al Său. Dar n-a impus nimănui Adevărurile sale cu forţa. Cititorul atent al poeziei tale primeşte totodată o invitaţie subtilă spre a valoriza atât de preţioasa clipă cea repede ce ni s-a dat, ca să-l parafrazez pe marele Mihai.
      Răspunde

      RăspundețiȘtergere