luni, 27 decembrie 2010

Suflete de roua

de Teodor Munteanu

Suflete de rouă
Sunt ai mei pereţi
Paznici de nădejde
Peste dimineţi .

Omul e lumină
Şi cer zvăpăiat
Îl ademeneşte 
Dulcele păcat.

Sunt cărări pe mare
Şi valuri pe munţi
În sân orizontul
Vrei să îl ascunzi .

Ca un joc iubirea
 
Dulce ţi-a vorbit
Taina mereu nouă
Nu a obosit .

Dacă-n clipă este
Şi un strop de dor
Sufletul de rouă
Este un izvor .

Cântă în surdină
Un bătrân pian .
Vechi decembrie
Nou sfârşit de an .

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu