de Teodor Munteanu
Desi am 43 de ani
Nu am iesit din tara mea .
Sa merg si eu prin Europa
Sa vad lumea .
Am stat aici , un sobolan
Ce sta pitit in borta lui .
Ciudata uneori e soarta .
A omului .
Dar nu ma plang .Sunt sanatos .
Nu am dureri decat in cot .
Si sper ca va veni o vreme
Ca sa ma scot .
Cand in sfarsit voi fi iubit
Cantautor dar si poet
Ma vor chema romani de-afara
La un concert .
Ei , Doamne , sunt un visator !
Cum pot atat de mult sa sper ?
Sunt pasarea ce vrea sa zboare
Pe al sau cer .
Iar daca-as fi incurajat
As face poate mai multi bani .
Eu cant prin scoli si gradinite
De niste ani .
E vremea sa fiu cunoscut
Caci am muncit nu am dormit .
Nu ar fi o exagerare
De-as fi vestit .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.